degeaba…

chiar nu are rost.

de ce, domne?

de ce sa stau eu peste program ca sa o astept pe contabila?… hmmm … de ce, domne, de ce?????? bip bipb bip bip…cam asa suna in capul meu…sunt ocupataaa

mai putin cu o micromilinanosecunda

episodul 13 din house e genial… gnarls barkley suna genial.. vecinul de la 4 care are un lup negru e aproape genial.pentru ca in seara asta am vorbit mai mult cu el decat in 23 de ani – cainii ne-au apropiat…. faptul ca e aproape primavara e genial.. faptul ca beau din ce in ce mai putina cafea e si mai genial… cele doua rochite cumparate saptamana ce-a trecut sunt geniale…

cumpar micro-nano-mili secunda cu care s-a scurtat ziua de la cutremurul din Chile…

mi-e dor…

… de vremea studentiei

… de vremea frumoasa de afara

…. de oamenii buni

… de iubirea ideala

… de gandirea simpla

… de prietenia sincera

… de muzica celor de la coldplay

… de serialul OC

… de serialele de duminica  de la ora 15

… de filmele de la ora 20.00

… de dupa-amiezile cand ii spionam pe vecinii bunicilor de pe balcon

… de palinca bauta in Arieseni

… de zambetul celor din jurul meu

… de rasul meu

… de cantecele cu dor

… de descoperit muzica buna

… de baut o bere in oras

… de impresia ca sunt mare

… de impresia ca – gandesc

… de bine

… de starea de bine

… de adevar

… de mare

… de scoici

… de kilogramele avute acum 2 ani

… de “sarumana – mamaie”

… de “am venit la tataie la tara”

… de ” o sa iubesc un singur barbat in viata asta”

… de cartile de dragoste

… de speranta

… de a avea un program

… de planuri

… de usurinta cu care-mi faceam prieteni

… de prieteni

… de ceainarie

… de anii din laptaria lui enache

… negriji

… de nestiinta

… de examene

… de mersul in Pasteur

… de lumea vesela

… de calm

… de Cristi si de incetineala cu care facea lucruri trainice

nnoapte buna, azza… iti spune anca.

scurte

blog, bere, paste cu chestii in ele, cred ca Old Dogs..am vazut ca a aparut… suna bine.

…. am descoperit, astazi la munci, un joc fain remmy..primul descoperit pe net..niceeeeee…adicted

amintiri scurte. 1/3

este una din zilele in care as merge in ceainaria de la Cotroceni si m-as scufunda intr-un fotoliu mare cu o cana de ceai si o carte buna. Sau as purta discutii frumoase filosofice.

Ieri m-am dus cu gandul in perioadda de liceu cand ma ieseam in Laptaria lui Enache si pentru 4 ore ne pierdeam in filosofii, cand plecam spre Herastrau si ne plimbam intreg parc.

Ce amintiri frumoase…

acum sunt intr-un birou murdar de hartii si dosare care uneori sunt inutile celor carora le sunt adresate.

acum intalnesc numai oameni avari, egoisti si tristi.

sambata 6

pregatirile au inceput… astazi port toace UUUU

ca tot aud despre casatorie…

astazi mi-a fost explicata treaba cu casatoria:

- in 41, in drum spre casa, la crangasi, la un moment dat, unei tipe i se face rau. bineinteles ca lumea ii face loc sa stea pe scaun, i se face aer ca sa poata respira. etc. Sperietura a fost destul de mare pentru ea. Pune mana pe telefon: ‘Vino sa ma iei de la metrou. Mi s-a facut rau”.  Intamplarea a facut sa coboram la aceeasi statie. Am incercat sa merg in urma ei ca in cazul in care pica iar, sa o sprijin.

Am mers pana la jumatatea drumului spre metrou, bineinteles ca este inca o data sunata,( cred ca toata povestea a durat 5 minute) .. apare sotul in calea ei. o ia in brate si incepe cu celebra intrebare: “ce ai patit?”. Ea incepe si plange mai mult din cauza sperieturii decat a faptului ca a lesinat. Dar se vedea ca se simte in siguranta.

De ce spun sotul si de ce sunt asa de sigura? Pentru ca amandoi aveau acelasi tip de verigheta pe degete.

Asadar: nu cred ca are importanta la cati ani te casatoresti atata timp cat o faci cu omul potrivit.

Am vazut si casnicii frumoase care au durat 50 de ani pornind de la un amarat de buletin de bucuresti, dar si casnicii triste care nu au rezistat in timp  chiar daca inainte de semnarea actului au fost impreuna ohohoo sau relatii de circa  9-10 ani care nu s-au finalizat frumos.

Important e sa fie cu omul potrivit.

hm!

si ne pregatim de prima nunta din famelie… emotii mari si responsabilitati pe masura in calitate de sora a miresei … ce ciudat suna

sfarsit de ianuarie…

Am terminat de citit jurnalul dnei Oana Pellea. Un mic invatacel … Mi-era dor de prietenele mele… de cartile mele. Maine dimineata ma asteapta Cismigiu &Companie…reiau incet incet relatia de prietenie dintre mine si ele.

Iubita doamna, sunteti un miracol pe  Pamant si ii multumesc bunului Dumnezeu pentru ca am avut posibilitatea de a va citi cartea.

Astazi, 4 ani de la moartea matusii mele.In biserica,in timpul slujbei,  i-am simtit aproape. Parca venisera sa ma imbratiseze: strabunicile, strabunicii, bunicii, unchii si matusile care au plecat in Lumea de Apoi. I-am rugat sa aiba grija de noi, de acolo de sus, de unde sunt. Sa ne apere. Cred ca m-au auzit. Mi-era dor de asa o apropiere de El.