Toate gagicile din echipa organizatorilor cred ca au fost alese pe suplete, frumusete si tocuri.  Nu am ce zice, sunt foarte frumoase… si nu-s deloc tantalice… cred..cel putin nu mi-au parut.

Oricum … cantina din zona Unirii – mai exact cantina Institutlui de Statistica – este foarte buna – am dat pe o ciorba de vaca(uta) 3,5 lei, pe o portie de aripioare cu orez- 5 lei. Mi s-a foarte scump  pentru zona respectiva.

In mare mi-a placut, desi plictiseala a fost destul de mare … am apucat sa stau de vorba cu oameni cu care mi-a facut placere sa schimb impresii. A fost o experienta placuta si interesanta, dar si foarte plictisitoare.

cumpar micro-nano-mili secunda cu care s-a scurtat ziua de la cutremurul din Chile…

… de vremea frumoasa de afara

…. de oamenii buni

… de iubirea ideala

… de gandirea simpla

… de prietenia sincera

… de muzica celor de la coldplay

… de serialul OC

… de serialele de duminica  de la ora 15

… de filmele de la ora 20.00

… de dupa-amiezile cand ii spionam pe vecinii bunicilor de pe balcon

… de palinca bauta in Arieseni

… de zambetul celor din jurul meu

… de rasul meu

… de cantecele cu dor

… de descoperit muzica buna

… de baut o bere in oras

… de impresia ca sunt mare

… de impresia ca – gandesc

… de bine

… de starea de bine

… de adevar

… de mare

… de scoici

… de kilogramele avute acum 2 ani

… de “sarumana – mamaie”

… de “am venit la tataie la tara”

… de ” o sa iubesc un singur barbat in viata asta”

… de cartile de dragoste

… de speranta

… de a avea un program

… de planuri

… de usurinta cu care-mi faceam prieteni

… de prieteni

… de ceainarie

… de anii din laptaria lui enache

… negriji

… de nestiinta

… de examene

… de mersul in Pasteur

… de lumea vesela

… de calm

… de Cristi si de incetineala cu care facea lucruri trainice

nnoapte buna, azza… iti spune anca.

…. am descoperit, astazi la munci, un joc fain remmy..primul descoperit pe net..niceeeeee…adicted

Ieri m-am dus cu gandul in perioadda de liceu cand ma ieseam in Laptaria lui Enache si pentru 4 ore ne pierdeam in filosofii, cand plecam spre Herastrau si ne plimbam intreg parc.

Ce amintiri frumoase…

acum sunt intr-un birou murdar de hartii si dosare care uneori sunt inutile celor carora le sunt adresate.

acum intalnesc numai oameni avari, egoisti si tristi.

- in 41, in drum spre casa, la crangasi, la un moment dat, unei tipe i se face rau. bineinteles ca lumea ii face loc sa stea pe scaun, i se face aer ca sa poata respira. etc. Sperietura a fost destul de mare pentru ea. Pune mana pe telefon: ‘Vino sa ma iei de la metrou. Mi s-a facut rau”.  Intamplarea a facut sa coboram la aceeasi statie. Am incercat sa merg in urma ei ca in cazul in care pica iar, sa o sprijin.

Am mers pana la jumatatea drumului spre metrou, bineinteles ca este inca o data sunata,( cred ca toata povestea a durat 5 minute) .. apare sotul in calea ei. o ia in brate si incepe cu celebra intrebare: “ce ai patit?”. Ea incepe si plange mai mult din cauza sperieturii decat a faptului ca a lesinat. Dar se vedea ca se simte in siguranta.

De ce spun sotul si de ce sunt asa de sigura? Pentru ca amandoi aveau acelasi tip de verigheta pe degete.

Asadar: nu cred ca are importanta la cati ani te casatoresti atata timp cat o faci cu omul potrivit.

Am vazut si casnicii frumoase care au durat 50 de ani pornind de la un amarat de buletin de bucuresti, dar si casnicii triste care nu au rezistat in timp  chiar daca inainte de semnarea actului au fost impreuna ohohoo sau relatii de circa  9-10 ani care nu s-au finalizat frumos.

Important e sa fie cu omul potrivit.